Simptome ale tensiunii arteriale mari: ce trebuie să urmărești

Mulți oameni cred că își pot simți tensiunea când crește — o față îmbujorată, o durere de cap, senzația de „stres”. Dovezile spun altceva: studiile constată constant că oamenii ghicesc prost propria tensiune arterială, iar „semnele” clasice de cele mai multe ori nu se corelează cu valorile citite:

• Durerile de cap — hipertensiunea obișnuită nu le provoacă în mod fiabil. O durere de cap severă poate apărea într-o criză hipertensivă, dar valorile mari din viața de zi cu zi de obicei nu sunt însoțite de dureri de cap.
• Sângerările nazale — frecvente și de obicei nelegate de tensiune; nu sunt un indicator de încredere.
• O față roșie sau senzația de îmbujorare — cauzate de temperatură, alcool sau emoții, nu de valoarea tensiunii tale arteriale.
• Senzația de stres sau anxietate — stresul poate crește temporar valorile, dar oamenii calmi pot avea totuși hipertensiune severă.

Pericolul acestui mit stă în concluzia inversă: „mă simt bine, deci tensiunea mea trebuie să fie bună.” Exact așa rămâne hipertensiunea nedetectată timp de un deceniu.

O criză hipertensivă — o valoare peste 180/120 mmHg — poate produce simptome reale, iar cu simptome devine o urgență medicală. Sună numărul local de urgență — 112 în România — dacă o valoare foarte mare vine însoțită de oricare dintre acestea:

• Durere sau senzație de apăsare în piept
• Dificultăți de respirație
• Durere de cap severă, diferită de cele obișnuite
• Tulburări de vedere — vedere încețoșată, vedere dublă, pierderea vederii
• Amorțeală sau slăbiciune, mai ales pe o singură parte a corpului
• Dificultăți de vorbire, confuzie
• Sânge în urină sau anxietate severă cu bătăi puternice în piept, gât sau urechi

Dacă tensiometrul tău arată peste 180/120, dar te simți bine, stai liniștit(ă) timp de cinci minute și măsoară din nou. Dacă rămâne la fel de mare, contactează medicul cât mai curând, chiar în aceeași zi — chiar și fără simptome, valorile susținute la acest nivel necesită atenție.

Deoarece simptomele nu te vor avertiza, screeningul trebuie să o facă. Riscul crește odată cu vârsta, istoricul familial, greutatea în exces, dietele bogate în sodiu, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool, diabetul, boala renală și apneea de somn. Sarcina merită o mențiune specială: tensiunea arterială nou apărută după 20 de săptămâni poate semnala preeclampsie și merită întotdeauna un consult urgent.

Bază practică: fiecare adult ar trebui să-și cunoască valorile, verificate cel puțin anual — mai des dacă valorile au fost vreodată ridicate sau dacă există factori de risc. Compară cu graficul tensiunii arteriale ca să vezi ce înseamnă media ta și amintește-ți că valorile de la cabinet pot induce în eroare în ambele direcții — vezi hipertensiunea de halat alb.

Măsoară. Un tensiometru de acasă validat, folosit cu tehnica corectă, îți spune în 60 de secunde ceea ce nicio urmărire a simptomelor nu-ți poate spune. Dacă valorile sunt normale, ai câștigat liniște sufletească; dacă sunt mari, ai depistat cel mai tratabil factor major de risc cardiovascular care există — tensiunea arterială mare răspunde bine la schimbări ale stilului de viață și, atunci când e nevoie, la tratament medicamentos.

Ține un jurnal al valorilor tale ca medicul să poată vedea tiparul, nu doar o singură valoare.

Simptomele urmăresc foarte prost stadiul hipertensiunii, până când cifrele devin extreme. Acest tabel nu este un instrument de diagnostic — nu poți deduce o valoare pornind de la cum te simți — dar arată de ce primele trei rânduri spun toate cam același lucru.

Observă ce au în comun primele trei rânduri. Împreună acoperă aproape pe toți cei cu tensiune arterială mare, iar răspunsul onest pentru toate este „nimic”. Compară-ți valorile cu intervalul normal, nu cu felul în care te simți.

Pragurile sunt identice pentru toată lumea — 130/80 mmHg înseamnă hipertensiune stadiul 1 deopotrivă pentru o femeie de 30 de ani și pentru un bărbat de 70. Există însă trei situații în care tiparul este cu adevărat diferit și merită cunoscut.

Sarcina este excepția de la „hipertensiunea este silențioasă”. Tensiunea mare apărută după 20 de săptămâni poate semnala preeclampsie, care dă semne de alarmă și necesită evaluare urgentă — nu o săptămână de măsurători în care aștepți să vezi. Contactează moașa sau maternitatea în aceeași zi dacă apar: o durere de cap severă care nu trece, tulburări de vedere precum vedere încețoșată sau flash-uri luminoase, durere chiar sub coaste, umflarea bruscă a feței, mâinilor sau picioarelor, vărsături sau o valoare de 140/90 mmHg ori mai mare. Preeclampsia poate evolua cu zile în care te simți normal între ele, așa că o după-amiază liniștitoare nu înseamnă că totul este în regulă.

În jurul menopauzei și după, tensiunea femeilor crește mai repede. Avantajul legat de estrogen pe care femeile îl au între 20 și 40 și ceva de ani — medii cu aproximativ 5–10 mmHg sub bărbații de aceeași vârstă — se micșorează și apoi se inversează, așa că după circa 65 de ani femeile au mai des hipertensiune decât bărbații. Bufeurile, somnul prost și palpitațiile apar în aceiași ani și nu sunt simptome de tensiune mare — dar sunt un motiv bun să începi să măsori.

La vârstnici, forma valorii se schimbă. Arterele rigidizate împing sistolica în sus, în timp ce diastolica scade, rezultând hipertensiune sistolică izolată — ceva de genul 160/70 mmHg, unde doar cifra de sus este mare. Este cea mai frecventă formă de hipertensiune după 65 de ani, implică un risc real de accident vascular și de boală cardiacă și este adesea ignorată pentru că cifra de jos pare liniștitoare. Ghidul nostru despre tensiunea arterială la vârstnici explică cum se stabilesc țintele după 75 de ani.

Acestea sunt cele trei simptome pe care oamenii le leagă cel mai des de tensiunea arterială. Dovezile, spuse pe șleau:

• Durerile de cap — în general nu. Studiile pe oameni care au purtat monitoare timp de 24 de ore nu au găsit nicio relație constantă între valorile mari de zi cu zi și durerea de cap; unele au constatat că persoanele cu tensiune mai mare raportau mai puține dureri de cap. Excepția este reală și specifică: o durere de cap severă și neobișnuită, alături de o valoare peste 180/120 mmHg, este un simptom de criză.
• Sângerările nazale — de obicei nu. Sângerările nazale sunt frecvente în aer uscat, după o răceală și la persoanele care iau anticoagulante. Hipertensiunea severă poate face una mai greu de oprit, dar o sângerare nazală în sine nu spune nimic despre tensiunea ta, în niciun sens. O sângerare nazală care nu se oprește după 15 minute de compresie necesită asistență medicală, indiferent de cauză.
• Amețeala — de obicei problema opusă. Senzația de leșin la ridicarea în picioare indică mai des o tensiune care scade prea mult (hipotensiune ortostatică), care poate fi un efect advers al medicației pentru tensiune sau un semn de tensiune arterială mică. Amețeala bruscă însoțită de slăbiciune, vorbire neclară sau pierderea vederii poate fi un accident vascular cerebral — sună la serviciile de urgență.

Motivul pentru care merită să fii strict aici nu este pedanteria. De fiecare dată când cineva tratează „nu mă doare capul” drept dovadă că tensiunea e normală, devine posibil un deceniu de deteriorare silențioasă. Simptomul nu poate fi crezut în niciun sens; doar o măsurătoare poate.

Peste 180/120 mmHg este singura cifră pe care merită să o ții minte, iar ce urmează depinde în întregime de faptul că ai sau nu simptome.

Cu simptome, este o urgență. Durere sau apăsare în piept, lipsă de aer, o durere de cap severă, diferită de cele obișnuite, tulburări de vedere, amorțeală sau slăbiciune pe o parte, dificultăți de vorbire, confuzie sau sânge în urină — oricare dintre acestea, alături de o valoare foarte mare, înseamnă că trebuie să suni imediat la numărul local de urgență: 112 în România și în toată UE, 911 în SUA și Canada, 999 în Marea Britanie, 000 în Australia. Nu conduce singur și nu aștepta să vezi dacă se liniștește.

Fără simptome, nu intra în panică, dar nu ignora. O singură valoare foarte mare este adesea un artefact de măsurare — manșeta peste mânecă, brațul sub nivelul inimii sau graba până la aparat. Așadar:

• Stai liniștit cinci minute, cu spatele sprijinit, tălpile pe podea și brațul sprijinit la nivelul inimii.
• Măsoară din nou pe brațul dezgolit, folosind tehnica corectă.
• Dacă a doua valoare este mult mai mică, prima a fost probabil o problemă de tehnică. Notează-le totuși pe amândouă.
• Dacă este în continuare peste 180/120, contactează medicul în aceeași zi. Liniile de sfat urgent pot ajuta dacă nu reușești să iei legătura cu cabinetul: în România, 112 pentru urgențe; NHS 111 în Marea Britanie, 811 în majoritatea provinciilor canadiene, healthdirect la 1800 022 222 în Australia.
• Nu lua o doză suplimentară de medicament ca să o scazi, decât dacă îți spune un medic. O scădere rapidă creează propriile probleme.

Cel mai mult ajută, în acel moment, să știi cum arată de obicei valorile tale: 178/104 înseamnă cu totul altceva la cineva care are de obicei 120/75. Dacă notezi fiecare măsurătoare — Jurnal de tensiune arterială le citește dintr-o fotografie a ecranului tensiometrului, deci nu ai nimic de tastat — o cifră înspăimântătoare devine o cifră cu context.